Lacrimi de coniac...

''Nu pot sa ma obisnuiesc fara tine,
Si nici nu vrea sa-nvat,
Nu pot sa te-nlocuiesc cu oricine,
Dar poate o sa-ti sterg iubirea,
Si amintirea,
Cand lacrimi de coniac,
Din ochi mi se desfac''

 

Ei bine,de azi va fi o alta persoana.Va fi cel mai egoist de pe fata pamantului.Zice ca nu mai poate suporta bataile de joc ale celorlalti...Se saturase sa fie tratat ca un copil,sa fie mereu contrazis,niciodata sa nu detina dreptatea,mereu sa fie luat in ras pentru ca el este un ras,etc.S-a hotarat sa ia atitudine.Il vedeam demult,inconjurat de prieteni,el crezand ca ii sunt prieteni adevarati,desi ei il vedeau ca pe un clown care ii inveseleste atunci cand sunt tristi,lucru de care si-a dat seama destul de repede,dar a refuzat sa creada.E dependent de oameni si stie asta,si,desi nu ii place s-o spuna considera ca are multi prieteni si ca e sociabil.Dar acum,si-a pierdut increderea in ei toti,si ce il doare cel mai rau e ca si-a pierdut increderea in el...Nu se mai recunoaste.De-asta m-a rugat pe mine sa scriu aceste randuri...Este vorba despre mine...Cel vechi...care vorbeste despre cel nou,despre cum ma voi schimba,despre intorsatura pe care o vor lua majoritatea lucrurilor...Sunt cel vechi care va pleca departe intr-o alta lume poate...sau poate ca vechiul eu nici nu va ma exista.Poate va Muri!Dar in locul vechi,va veni noul eu...cel care va tace din gura atunci cand e de vorbit...care isi va asculta parintii...care va lua note exorbitante de mari la scoala,care nu va mai chiuli...O sa se dedice singurei sale iubite,care nu l-a tradat niciodata de cand sunt impreuna...si anume Muzica.Adio vechiule prieten...Bun Venit Noule Mihded!